Turism Romania

Monumente, Muzee, Parcuri Naturale, Atractii

Tablitele de la Tartaria

In Transilvania, in localitatea Tartaria din judetul Alba, intre Alba Iulia si Orastie (facand parte din cultura TurdaTablitele de la Tartaria asemanatoare culturii Vinca), cercetatorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit trei tablite de lut, dintre care doua sunt acoperite cu reprezentari stilizate de animale, copaci si diferite obiecte. Cea de-a treia, de forma discoidala, cuprinde patru grupuri de semne, despartite prin linii.Tablitele de la TartariaTablitele de la Tartaria

Observand similitudini intre tablitele gasite la Tartaria si scrierile de pe tablitele sumeriene de la Uruk si Djemdet Nasr, cele din urma datand de la sfarsitul mileniului IV si inceputul mileniului III i. Hr., specialistii romani au luat in considerare ipoteza conform careia si tablitele de la Tartaria ar fi vestigii ale unei scrieri stravechi. Tablitele de la Tartaria sunt insa mai vechi cu un mileniu decat monumentele scrierii sumeriene, fiind datate din prima jumatate a mileniului IV i.Hr. Astfel, daca se admite ca ele reprezinta intr-adevar scrieri, Tablitele de la Tartaria sunt cele mai vechi scrieri gasite pana-n prezent.

 

Tablite asemanatoare au fost gasite in colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, intr-un nivel neolitic, insa acestea corespund mileniului III i.Hr. Tablitele de la Karanovo sunt reprezentate de cateva sigilii de lut dintre care unul – rotund, cu diametrul de 6 cm – are gravate semne pictografice si este impartit in patru sectoare clar delimitate, la fel ca tablita discoidala de la Tartaria.Tablitele de la Tartaria

 

Si la Gracianita, localitate din nord-vestul Bulgariei s-au gasit doua platouri de dimensiuni reduse; pe fundul uneia dintre ele se poate recunoaste reprezentarea schematica a unei fiinte omenesti sau divinitati, iar cel de-al doilea releva o decoratie care ar putea fi o forma de scriere apropiata de cea de pe sigiliul de la Karanovo si de una din tablitele de la Tartaria.

 

Unii cercetatori sau entuziasti, pe baza celor trei descoperiri mai vechi decat scrierea sumeriana, au ridicat ipoteza ca scrierea sub forma pictogramelor a aparut mai intai in sud-estul Europei si nu in Mesopotamia, teorie puternic criticata in arheologia mondiala. De asemeni exista ipoteza ca aceste piese ar fi ajuns in Transilvania datorita unor contacte economice sau de alta natura cu Orientul Apropiat desi datarea tablitelor este mai timpurie cu un mileniu fata de aparitia scrisului in Orient.

 

Conditiile descoperirii

 

Nicolae Vlassa nu a fost prezent pe santierul arheologic de la Tartaria Gura Luncii in momentul descoperirii tablitelor, descoperirea fiind facuta cu putin inainte de incheierea programului de lucru. De asemenea tratamentul la care au fost supuse piesele nu este mentionat in raportul preliminar de sapatura si nu exista fotografii ale pieselor in momentul descoperirii. De asemenea este cunoscut faptul ca N. Vlassa refuza discutii asupra acestui lucru cu colegii sau prietenii apropiati.

 

Datarea pieselor

 

Descoperirea tablitelor a starnit curiozitatea cercetatorilor pe plan mondial si s-a pus problema datarii radiocarbon a pieselor descoperite. Piesele au fost insa introduse dupa descoperire intr-un cuptor al laboratorului de restaurare din Cluj si arse, asfel datarea nu mai poate fi efectuata.

 

Neconcordante in inregistrarea si prezentarea datelor

 

Articolele scrise de N. Vlassa dupa aceasta descoperire nu prezinta clar situatia stratigrafica a tablitelor si nu exista o reproducere in situ a complexului arheologic in care au fost descoperite tablitele. Exista o singura fotografie de la o distanta mare a complexului arheologic in care nu apare nici un fel de material arheologic.

 

 

Sursa: Wikipedia

 

Tablitele de la Tartaria – cea mai veche scriereTablitele de la TartariaTartaria, Alba
Faptul ca spatiul carpato-danubiano-balcano-pontic a fost locuit inca din timpuri imemoriale nu mai este o noutate, dupa cum arata si recenta descoperire. Cercetatoarea Maria Gimbutas din Statele Unite ale Americii considera ca aceasta zona este leaganul culturii europene.

Cultura Turdas a fost descoperita prin sapaturile arheologice din anii 1895 si 1910. La Daia Romana, s-a descoperit atunci un vas cilindric, mai vechi decat sigiliile cilindrice din Sumer. In 1961, arheologul Nicolae Vlasa a facut o descoperire epocala, recunoscuta de straini, negata de unii istorici din Romania. Inca se mai afirma ca placutele au fost puse acolo chiar de arheolog sau au fost aduse in traista de un negustor din Sumer!

Vlasa a gasit un mare complex de cult si schelete umane sfaramate. Intr-o groapa cu materiale de tip Turdas au fost descoperite 26 de figurine de teracota, trei figurine de alabastru si trei placute de lut ars. Doua placute au o scriere pictografica, fiind mai vechi cu doua milenii decat cele descoperite la Djemer-Nasr, Kis si Uruk din Sumer, datate 3300 i.H. Constantin N. Barbulescu prezinta o descifrare posibila. Toti cei care au incercat descifrarea tablitelor nu prezinta insa si „scara” dupa care au realizat talmacirea.

Marile migratii s-au produs inca din mileniul IV i.H. „Potrivit opiniei generale, sumerienii au venit in Sumer aproximativ pe la jumatatea mileniului IV… In general, exista o concordanta de opinii privind faptul ca sumerienii au venit din tinuturi muntoase, potrivit religiei pe care si-au adus-o din tara de origine, zeii lor salasluiau in varful muntilor, iar daca in noua lor tara nu au gasit munti, ei au ridicat zeilor temple in forma de munti artificiali – ziguratele” (V. Zamarowsky, „La inceput a fost Sumerul”, 1981, p. 169).

Profesorul Marco Merlini de la Roma afirma ca „spiritualitatea danubiana este una dintre mamele culturii europene”. Mai categoric, doctorul Napoleon Savescu din Statele Unite sustine ca spiritualitatea pelasgica (dacica, mai tarziu) se afla la originea civilizatiei europene si nu numai. Napoleon Savescu a ridicat un monument la Tartaria pentru a marca vechimea scrierii de pe malul Muresului. Este un scris magic, la care aveau acces doar cei initiati. Mormantul in care au fost gasite acele tablite, datate 5-6000 i.H., a apartinut probabil unui sacerdot.

Sursa: Cafeneaua

24 August, 2007 Posted by | Alba, Monumente | 7 comentarii

Manastirea Vodita

Situata intre Orsova si Drobeta Turnu Severin, Manastirea Vodita a fost ridicata de Sfantul Nicodim de la Tismana, indata dupa plecarea sa din tinutul Craina, unde pe pamantul sau natal, ctitorise Manastirile Vratna si Manastirita. Plecarea sa nu a fost intamplatoare, ci determinata de contextul istoric favorabil prozelitismului catolic in sudul Dunarii.

Manastirea Vodita

Hotarandu-se sa plece in nordul Dunarii, Sfantul Nicodim, in anul 1369, poate impreuna cu alti frati, ieromonahi si monahi, a trecut Dunarea si s-a asezat in partile Voditei, la granita de apus a Tarii Romanesti, dupa ce a umblat cu fratii prin toate pustietatea de aici.

Alegerea locului unde trebuia sa se inalte acest avanpost al credintei strabune nu putea sa fie intamplatoare. Vodita s-a construit intr-o vreme cand Severinul era liber, dar foarte amenintat. Situatia pe care o avea atunci voievodul valah garanta conditiile de existenta a unei manastiri asezate pe pamant romanesc, intr-o regiune muntoasa din apropierea frontierei, in imediata vecinatate a cetatii Severinului care asigura paza granitei romanesti de la Vest.

Sfantul Nicodim a trecut pe pamantul Valahiei ca printr-insul si pe norodul pamantului acestuia a-l mai intari in dreapta credinta crestineasca, prin inceperea zidirilor sfintelor manastiri si biserici cu sfinte jertfelnice”. Astfel Vodita a fost inaltata „ in numele Sfantului Antonie cel Mare”, din evlavia si osardia cuviosului Nicodim cu munca sa si a fratilor sai, cu cheltuiala si darurile domnitorului de atunci Vladislav Vlaicu Voda.

La zidirea Voditei care a putut incepe in primavara sau vara anului 1370, desigur ca s-a folosit osteneala si priceperea unor mesteri locali. Nu este exclusa apoi contributia Sfantului Nicodim si la intocmirea unui proiect, dupa cunostintele sale, pentru biserica asezamantului, de dimensiuni potrivite in plan trilobat.

Terminarea lucrarilor de zidire, zugravirea si inzestrarea au putut dura aproape trei ani, anul 1372 fiind considerat cel al sfintirii de catre Sfantul Nicodim. Ceea ce mai trebuie amintit, este faptul ca inca de la inceput aceasta manastire a fost ridicata din piatra pe locul unei foste biserici din lemn, asa cum arata documentele istorice.

Despre ieromonahii si monahii care l-au ajutat pe Sfantul Nicodim si de care vorbeste ieromonahul Stefan, unele izvoare precizeaza ca acestia au fost in numar de 11, poate pentru ca impreuna cu el sa implineasca numarul consacrat al Apostolilor Domnului, doisprezece.Manastirea Vodita

Din numarul mare de impreuna ostenitori ai Sfantului Nicodim de la Vodita este atestat documentar ieromonahul Agaton care a fost pentru Sfantul Nicodim ceea ce a fost Timotei pentru Pavel, intrucat acesta pentru meritele lui deosebite, a fost lasat staret la Vodita in momentul in care Sfantul a plecat la Tismana.

La ridicarea manastirii Vodita, pentru intarirea ortodoxiei la granita cu Ungaria catolica, Sfantul Nicodim a fost sprijinit chiar de catre Domnitorul Vladislav cel care i-a acordat si hrisovul de intemeiere. Inca din acest hrisov dat in anul 1374, aflam ca aceasta beneficia de statutul juridic si canonic de autocarmuire, sau samovlastie, singura avand dreptul „ sa-si puie carmuitor”. Institutia samovlastiei fusese introdusa la Muntele Athos inca din a doua jumatate a veacului al X-lea. In Tara Romaneasca insa, pana la intemeierea Manastirii Vodita, comunitatile monahale care vor fi existat se aflau sub autoritatea mitropolitului, dupa cum reiese in mod deslusit din actul din mai 1359 la Sinodul Patriarhiei Ecumenice pentru infiintarea Mitropoliei Valahiei, care prevede ca „ toti clericii din acea tara si ceilalti sfintiti calugari sau laici sa asculte si sa i se supuna lui” (adica mitropolitului Iachint).

Prin urmare, acordarea samovlastiei Voditei de catre Vladislav reprezinta un privilegiu obtinut fara indoiala, numai datorita staruintelor si prestigiului personal al intemeietorului ei.

Din pacate insa Sfantul Nicodim, la aceasta manastire, nu a stat decat pana in anul 1375, cand Nicolae de Gara cucereste Banatul Severinului, iar sfantul ramas fara manastire va pleca intr-o misiune sarbeasca la Constantinopol.Manastirea Vodita

Abia intr-un document din 1385 dat de catre Voievodul Dan i se mai aminteste de Manastirea Vodita alaturi de Tismana, semn ca la acea data teritoriul pe care se afla manastirea fusese recucerit. Manastirea a fost refacuta de Radu cel Mare in jurul anului 1500 si de Cornea Brailoiu in 1689, dar a cunoscut o decadere dupa razboiul austro-turc din anul 1718. Prin dorinta Mitropolitului Olteniei Nestor Vornicescu si cu ajutorul Staretului Nicodim Nicolaescu (in prezent Episcop al Severinului si Strehaiei din 2004), Manastirea Vodita s-a reinfiintat in anul 1990, cand a fost inceputa restaurarea ctitoriei voievodale si a fost construit un corp de chilii pentru desfasurarea vietii de obste. In prezent manastirea are 5 vietuitori, acestia avandu-l staret pe Protosinghelul Ioanichie Nicolaescu.

 

sursa : Mitropolia Olteniei

24 August, 2007 Posted by | Manastiri in Romania, Mehedinti | 1 comentariu

Vulcanii Noroiosi

Rezervatie naturala unica in tara Vulcanii Noroiosi sunt situati in Subcarpatii de Curbura. Vulcanii noroiosi constituie o ridicatura sub forma conica, numita impropriu vulcan, formata prin eruptia la suprafata pamantului a gazelor degajate dintr-un zacamant de hidrocarburi care au antrenat namol.

Accesul la Vulcanii Noroiosi este simplu, dar aproape nemarcat, drept care va descriem traseul care trebuie urmat (drumul se poate parcurge cu masina aproape in totalitate).

Din localitatea Buzau se porneste pe drumul national 10 spre Brasov (prin Intorsura Buzaului). La kilometrul 18 in satul Satuc se continua pe un drum la dreapta (marcat) spre comuna Berca si Vulcanii noroiosi. In comuna Berca, nu departe (dupa ce se traverseaza raul Buzau ), se observa o intersectie unde se ia spre stanga, peste alt pod peste un afluent al Buzaului. In dreptul scolii din comuna, la urmatoarea intersectie, se alege drumul spre dreapta marcat Chiliile.

Dupa aproximativ 10 kilometri, trecand prin satul Joseni, se ajunge in satul Policiori, unde se desprinde un drum spre dreapta (marcaj Vulcanii noroiosi 6 km). Dupa cativa metri drumul devine neasfaltat. Drum este accesibil (dificil dupa ploaie), din cand in cand mai sunt sunt si portiuni asfaltate (datorate exploatarilor de gaz si petrol din zona). La vreo 3-4 kilometri exista un marcaj „Vulcanii noroiosi” destul de neclar. Daca se alege drumul spre stanga (putin inapoi si putin la vale) peste 2-3 kilometri se ajunge la Vulcanii noroiosi Paclele mari. Daca se continua drumul inainte peste 1-2 kilometri se observa o cladire pe dreapta pe care se afla un marcaj „Vulcanii noroiosi” unde se poate parca masina si se continua drumul pe jos peste un deal pana la Vulcanii noroiosi , Paclele Mici.

 

sursa : 1001 Romania

14 August, 2007 Posted by | 4 stele, Buzau, Rezervatii Naturale | Lasă un comentariu